Hipertensiunea, sau tensiunea arteriala crescuta, este astazi cea mai raspandita forma de boala cardiovasculara, a carei prezenta creste semnificativ riscul de aparitie al bolilor cardiace si renale, precum si al accidentelor vasculare cerebrale.

Conf. Dr. Adrian Tase, Medic Primar Cardiologie, ne spune: „Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, bolile cardiovasculare erau destul de rare. Odata cu urbanizarea si tehnologizarea, incidenta afectiunilor inimii a crescut progresiv. Concomitent, stiintele medicale au facut progrese remarcabile, descoperindu-se medicamente eficiente, interventiile cu stent, operatiile de bypass. Hipertensiunea arteriala afecteaza in prezent mai mult de 40% din populatia adulta a tarii noastre. Se estimeaza ca, in doar cativa ani, normo-tensivii vor deveni minoritari. Din fericire insa, dispunem in prezent de un arsenal medicamentos impresionant pentru tratamentul hipertensiunii.”

Ce este hipertensiunea

Tensiunea arteriala este forta exercitata asupra peretilor arterelor de catre sangele care circula in corp, la fiecare bataie a inimii. Asa cum aerul comprimat introdus cu prea mare presiune poate sparge camera unei roti de bicicleta, tot asa si hipertensiunea deterioreaza arterele, ducand la afectiuni ce pun astfel viata pacientului in pericol.

Conf. Dr. Adrian Tase: „In ultimii ani observam o crestere alarmanta a prevalentei bolilor cardiace la populatia de care ne ocupam, respectiv din Europa de Est. In primul rand mentionez hipertensiunea arteriala, care afecteaza aproape jumatate din adultii Romaniei. In al doilea rand, infarctul miocardic acut, care afecteaza anual circa 200 pacienti argeseni. Apoi fibrilatia atriala, cea mai frecventa aritmie cardiaca si, in sfarsit, insuficienta cardiaca, un motiv serios de invaliditate.”

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru hipertensiune

Desi nu se cunosc cauzele hipertensiunii primare, sau esentiale, stim insa ca factorii de risc includ obezitatea, consumul excesiv de alcool, fumatul si istoricul medical familial. De asemenea, hipertensiunea mai este asociata si cu diabetul, stressul si sedentarismul. Conf. Dr. Adrian Tase: „Observatiile noastre, corelate cu datele internationale, arata ca bolile cardiovasculare nu mai apar exclusiv la varstnici, ci afecteaza adesea adulti de varsta medie si uneori chiar tineri. Acest fapt impune un stil de viata fara tutun, cu miscare in aer liber, alimentatie fara excese de sare, zahar, grasimi, precum si evitarea stresului.”

Care sunt simptomele de hipertensiune

In multe cazuri, hipertensiunea nu are simptome notabile pentru pacient, motive pentru care a fost supra-numita si „ucigasul tacut”. Nedepistata, boala ataca sistemul cardiovascular si organele interne, precum rinichii. Sa observam ca tensiunea arteriala poate varia periodic in functie de nevoile organismului. Spre exemplu, este absolut normal ca valoarea acesteia sa fie mai crescuta in perioadele de stress sau activitate fizica mai intensa, si sa scada in timpul somnului. Prin urmare, hipertensiunea nu poate fi diagnosticata printr-o simpla masurare a tensiunii, ci este nevoie de un consult medical.

„Orice persoana peste 40 de ani este bine sa se prezinte la medic pentru o evaluare cardiaca. Iar cei care prezinta dureri in piept, respiratie grea, palpitatii sau cresteri ale valorilor tensionale, indiferent de varsta, trebuie sa ajunga urgent la cardiolog.” ne recomanda in final Conf. Dr. Adrian Tase.

La Muntenia Hospital Pitesti, se pot realiza programari la departamentul de Cardiologie prin telefon la Call Center 0248-948. Serviciile medicale in specialitatea cardiologie disponibile la Muntenia Hospital Pitesti:

• Consultatie cardiologie
• Consult cardiologic complet (clinic, EKG, ecografie cardiaca)
• Ecografie cord 2D+Doppler
• Montare, monitorizare, interpretare holter
• EKG/TA EKG de efort cu interpretare
• EKG de repaus cu interpretare
• Ecocardiograf Vivid T8 Pro R2

 Una dintre cele mai frecvente investigatii in sfera gastrointestinala o reprezinta colonoscopia. Desi multi pacienti se tem de ea, atunci cand medicul nostru le explica foarte clar cum decurge, teama dispare, iar pacientii o trateaza ca pe orice alta investigatie medicala. De aceea l-am rugat pe domnul Dr. UMAR SHAMIN, Medic Specialist Gastroenterologie la Muntenia Hospital Pitesti sa ne raspunda la cateva dintre cele mai frevente intrebari legate de colonoscopie:

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este procedura prin care medicul examineaza colonul cu ajutorul unei colonoscopului, pentru a depista polipi, tumori sau alte formatiuni anormale care pot duce la aparitia unor afectiuni precum cancerul colorectal. De asemenea, colonoscopia este aplicata pentru diagnosticarea sindromului de colon iritabil, a diverticulozei, precum si altor forme rare de colita.

Ce este colonoscopul?

Colonoscopul consta intr-un tub flexibil, cu diametrul de un centimetru, prevazut cu o camera video cu fibra optica, si dispozitive de introducere si absorbtie a aerului. Instrumentul permite medicului sa examineze vizual atat colonul, cat si extremitatea, adiacenta acestuia, a intestinului subtire.

Cand si cui i se recomanda colonoscopia?

Medicii recomanda ca toti barbatii si femeile sa efectueze o colonoscopie sau o procedura similara de screening gastrointestinal, la fiecare 10 ani incepand cu varsta de 50 de ani. Cei cu antecedente familiale de cancer de colon sau polipi de colon precoce trebuie examinati mai devreme, cu cel putin 10 ani inainte de cea mai mica varsta de manifestare in familie a acestor afectiuni.

Cine efectueaza colonoscopia?

Desi este o procedura larg utilizata de medici din toate specialitatile, colonoscopia este efectuata de obicei de specialisti in gastroenetrologie, proctologie si chirurgie colorectala.

In ce consta colonoscopia?

Pe durata colonoscopiei, medicul plaseaza colonoscopul in rect, investigand astfel colonul pentru a depista inflamatii, sangerari, tumori, ulcere, polipi sau alte astfel de simptome sau formatiuni anormale. Atunci cand aceste formatiuni sunt depistate, medicul poate folosi colonoscopul pentru a le indeparta, probele recoltate fiind supuse biopsiei pentru a se determina daca au o natura pre-canceroasa sau canceroasa.

Cum se desfasoara colonoscopia?

Rareori colonoscopia este foarte dureroasa, fiind efectuata intr-un interval cuprins intre un sfert de ora si o ora. Pentru inceput, pacientul primeste un halat si este rugat sa stea orizontal, culcat pe partea stanga. Apoi, medicul efectueaza un examen rectal cu ajutorul degetului, verificand in anus posibilitatea existentei vreunui blocaj de natura sa obstructioneze inaintarea colonoscopului. Ulterior verificarii, si in absenta oricarui obstacol, colonoscopul este introdus lent pe toata lungimea colonului.

Marea majoritate a colonoscopiilor sunt efectuate cu un nivel redus de anestezie, de la minim la moderat, anestezicul fiind oferit de medic. In cazul in care pacientul sufera de tulburari severe de anxietate, probleme cardiace sau pulmonare, medicul poate recurge si la o anestezie mai profunda prin care sa contracareze eventualele reactii nedorite ce pot acompania uneori asemenea tulburari.

Avand in vedere forma sinuoasa a colonului, medicul detensioneaza intestinul injectand, prin colonoscop, aer sau apa, pentru a preveni ranirea peretelui intestinal. Examinarea propriu-zisa incepe abia dupa colonoscopul se atinge extremitatea finala a colonului, deoarece este mai facil pentru specialist ca sa efectueze procedura pe masura ce instrumentul este retras lent din colon. Pacientul poate resimti o usoara neplacere la deplasarea colonoscopului prin colon, mai ales in zonele cu o curbura foarte accentuata; cu toate acestea, durerea acuta este rareori intalnita.

Dat fiind diametrul redus al instrumentului, pacientii nu simt durere, cu toate ca inundarea cu aer a colonului poate cauza un oarecare disconfort. In mod obisnuit, pacientii nu simt nimic, nici macar atunci cand medicul efectueaza o polipectomie.

Cum se pregateste pacientul pentru colonoscopie?

Desi colonoscopia poate parea deranjanta, multi pacienti afirma ca mult mai solicitanta li s-a parut pregatirea pentru aceasta, decat procedura in sine. Pregatirea dureaza intre una si doua zile, perioada in care pacientii sunt rugati sa ramana la domiciliu pentru a putea folosi cat mai frecvent toaleta.

Pregatirea are ca scop indepartarea din colon a oricaror resturi alimentare solide. Cu 1-2 zile inainte de efectuarea colonoscopiei, pacientii vor evita consumul de alimente solide, hranindu-se doar cu lichide limpezi precum sucul de mere, supa de pui, limonada si apa. De asemenea, este posibil ca medicul sa recomande si administrarea unor laxative.

Ce se intampla dupa colonoscopie?

Pacientul este tinut sub observatie circa 30 minute. Este posibil acesta ca sa resimta, pentru o scurta perioada, crampe sau senzatie de balonare. Ulterior, poate reveni la dieta obisnuita.

Ce complicatii pot surveni in urma colonoscopiei?

Complicatiile apar extrem de rar. Foarte rar, colonoscopia poate provoca sangerari sau strapungeri ale colonului. Pacientul trebuie sa se adreseze medicului atunci cand sufera de febra, frisoane sau dureri, sau daca observa sangerari rectale abundente sau indelungate.

unctia biopsie mamara, metoda sigura si moderna de diagnostic a afectiunilor sanului

Desi primul gand atunci cand auzim de nodul la san ne duce la cancer, trebuie sa stim ca doar 20% dintre nodulii mamari sunt de natura canceroasa, existand numeroase alte conditii medicale care pot duce la aparitia acestor formatiuni. Biopsia mamara este procedura cea mai adecvata de diagnosticare a naturii lor. Cu toate acestea, statistica nu face ca pacientele sa fie mai putin reticente fata de aceasta procedura. Iata numai unul din motivele pentru care personalul Muntenia Hospital acorda o atentie speciala fiecareia dintre pacientele supuse unei astfel de interventii, ele beneficiind de asistenta medicala oferita de cel mai modern si complet Centru de Chirurgie Oncologica a Sanului din regiunea Arges si imprejurimi.

Punctia biopsie mamara consta in prelevarea unui esantion de celule. Fiecare procedura este precis indreptata spre esantionarea in mod exclusiv a tesutului suspect de san, lasand restul sanului intact. Biopsiile de san sunt obtinute intr-o maniera minim invaziva, pe cat posibil fara incizie sau anestezie generala. Probele pot fi apoi examinate sub microscop, acest lucru putand ajuta la diagnosticarea conditiilor de piele non-canceroase. De asemenea, pot fi depistate afectiuni cum ar fi cancerul mamar inflamator sau boala Paget.

„Punctia biopsie mamara este metoda chirurgicala minim invaziva prin care se pot preleva, cu ajutorul unui pistol special, fragmente de tesut dintr-o formatiune tumorala mamara (nodul) in vederea efectuarii examenului histopatologic. Ne permite efectuarea atat a examenului histopatologic conventional, ce ne va spune daca este sau nu vorba de o formatiune maligna, cat si a examenelor suplimentare, testele imunohistochimice ce ne aduc informatii detaliate despre tipul si caracteristicile acestei tumori: status receptori hormonali, numar de diviziuni.” - ne spune dr. Bogdan Azamfire, Medic primar Chirurgie generala, specialist in chirurgia oncologica a sanului. Cu o experienta de peste 3,000 interventii chirurgicale de san, medicul nostru este unul dintre expertii in practicarea tehnicii detectarii ganglionului santinela, urmand cursuri de perfectionare si stagii de supraspecializare in cadrul Departamentului de Senologie al Institutului de Oncologie European din Milano.

Doctorul Azamfire recomanda efectuarea punctiei biopsie mamara atunci cand pacienta observa simptome precum:

• modificari ale pielii pieptului
• senzatii de caldura sau inflamare a sanului
• schimbari in mamelon sau in zona inconjuratoare (areola)
• senzatii de durere sau intepaturi la mamelon

„Punctia se realizeaza de obicei sub anestezie locala si nu necesita spitalizare. Se poate realiza si sub ghidaj ecografic sau radiologic. In functie de rezultatul examenului histopatologic se stabilesc apoi pasii urmatori in cadrul planului de tratament”, ne mai spune dr. Azamfire. „Sfatuiesc pacientele sa nu se teama, ci sa o abordeze ca pe orice alta analiza sau investigatie medicala recomandata de medic, intrucat disconfortul resimtit este minim, iar informatiile pe care ni le furnizeaza sunt extrem de necesare pentru sanatatea ei.”

Punctia biopsie mamara este o procedura foarte sigura, medicii nostri asigurandu-se ca beneficiile obtinute de paciente sunt deasupra oricaror eventuale riscuri. De obicei, efectele secundare se reduc la aparitia in zona afectata a unei vanatai ce dispare in 1-2 saptamani, rare fiind cazurile in care se observa sangerari sau inflamari temporare.

Movember este un eveniment anual global ce isi propune ca pe durata lunii Noiembrie (November) sa creasca gradul de constientizare a problemelor de sanatate masculine, in special a cancerului de prostata.

Cancerul de prostata este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la barbati, situandu-se pe al doilea loc in randul bolilor canceroase care afecteaza populatia de sex masculin in Romania.

Prostata este o glanda mica, in forma de castana, situata in fata rectului si sub vezica urinara la barbati. Secreta lichidul seminal care participa la formarea spermei. Cancerul de prostata se dezvolta incet si este initial limitat la glanda prostatica, unde nu poate provoca vatamari grave. Cu toate acestea, in timp ce unele tipuri de cancer de prostata cresc lent si pot necesita un tratament minim sau chiar niciun tratament, alte tipuri sunt agresive si se pot raspandi rapid.

Cancerul de prostata nu produce semne sau simptome in stadiile incipiente. Atunci cand avanseaza, poate provoca semne si simptome, cum ar fi (nu neaparat toate simptomele):

• Probleme urinare
• Scaderea presiunii jetului de urina, pana la blocarea mictiunii
• Sange in materialul seminal, sange in urina
• Disconfort in zona pelviana
• Durere osoasa
• Disfunctie erectila

Detectat la timp – atunci cand este inca limitat la glanda prostatica – cancerul de prostata are sanse mari de tratament cu succes. Incepand cu varsta de 50 de ani, fiecare barbat trebuie sa-si faca un control urologic anual, iar cei cu istoric familial de cancer de prostata, trebuie sa inceapa aceste controale mai devreme, la varsta de 40 de ani. Pentru a diagnostica cancerul de prostata, medicul poate face un examen rectal precum si teste de sange pentru antigenul specific prostatic (PSA). Aceste teste sunt, de asemenea, utilizate in screening-ul cancerului de prostata, care urmaresc depistarea cancerului inainte de aparitia primelor simptome. Daca rezultatele sunt anormale, este posibil sa fie nevoie de mai multe teste, cum ar fi cele cu ultrasunete, RMN sau biopsie.

— Examinarea rectala (DRE): In cadrul unui examen fizic, medicul introduce un deget lubrifiat in rect, partea din spate a prostatei putand fi palpata in acest mod. Rezultatele acestui examen sunt comparate cu notele despre examenele rectale anterioare ale pacientului. Examenul este de obicei scurt, iar cei mai multi considera ca este inconfortabil datorita presiunii utilizate pentru a examina in mod adecvat glanda prostatica. O dimensiunea anormala a prostatei sau noduli (zone dure in interiorul prostatei) pot indica cancer de prostata.

— Testul de sange al antigenului specific prostatic (PSA): masoara nivelul unei proteine gasite in sange, produsa de glanda prostatica si care ajuta la pastrarea materialului seminal sub forma lichida. Testul PSA poate indica o probabilitate crescuta de aparitie a cancerului de prostata daca PSA este la un nivel crescut sau variaza semnificativ in timp, dar PSA nu ofera un diagnostic definitiv. Cancerul de prostata poate fi depistat si la pacientii cu un nivel normal de PSA, dar acest lucru se intampla foarte rar.

— Biopsia prostatei: implica preluarea mai multor esantioane de tesut prostatic, din diferite zone ale acesteia, sub examen ecografic transrectal. Cancerul de prostata este diagnosticat definitiv numai prin diagnosticarea de celule canceroase in cel putin o proba prelevata din glanda prostatica.

Tratamentul depinde de stadiul cancerului, de varsta pacientului, de gradul de agresivitate al cancerului. Exista mai multe optiuni de tratament ce includ supravegherea activa, interventia chirurgicala (clasica, laparoscopica, robotica), extirpare brahiterapie, radioterapia, terapia hormonala si chimioterapia, sau o combinatie a acestora.

In Centrul de Urologie MUNTENIA HOSPITAL, dispunem de toate dotarile, pregatirea si experienta de specialitate necesare detectarii precoce si tratarii acestei boli, astfel incat viata pacientilor nostri sa nu fie pusa in pericol.

Echipa de specialisti a centrului nostru, formata din dr Petrică Florin, medic primar urologie, dr Băjean Flavius, medic primar urologie, dr. Marcu Doina medic primar urologie, va recomanda efectuarea periodica a unui control medical preventiv, iar in cazul observarii unor simptome, prezentarea la medic in cel mai scurt timp.

"DONEZ. SALVEZ." este sloganul sub care Muntenia Hospital va organiza o noua campanie de donare de sange. Evenimentul va avea loc luni, 29 octombrie 2018, intre orele 8:30 - 12:30, la sediul spitalului unde, la fel ca si in luna iunie, va beneficia de sustinerea Centrului de Transfuzie Sanguina Arges si al Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului.

Medicii si personalul Centrului vor efectua operatiunile de recoltare a sangelui, in timp ce asistentii medicali ai spitalului Muntenia se vor ocupa de informare, pre- consultul initial si completarea chestionarelor de selectie. Printre donatori sunt asteptati alaturi de locuitorii din Pitesti si imprejurimi care au raspuns la apelul spitalului, preoti si enoriasi ai Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului, alaturi de medicii, asistentele si restul personalului spitalului.

Nu trebuie sa fii medic pentru a salva vieti! Nu ai nevoie de niciun motiv special pentru a dona sange: este suficienta putina bunavointa. Este un sentiment minunat sa poti ajuta medicii sa salveze vieti, deoarece nu exista substitute perfecte pentru sangele uman.

De fiecare data cand donezi, poti ajuta pana la patru pacienti. Sangele donat este procesat in functie de nevoi, fiecare componenta a sa putand fi folosita pentru mai multe persoane sau scopuri. Anual, transfuziile de sange salveaza milioane de vieti, cresc longevitatea si calitatea vietii pacientilor cu boli grave si permit efectuarea unor proceduri medicale complexe. Sangele donat este folosit intr-o gama larga de situatii in care ne putem afla noi sau cei dragi noua: victima unui accident de circulatie, mama care trece printr-o nastere dificila, copilul aflat in chimioterapie pentru cancer, nou-nascutul prematur sau varstnicul suferind de anemie.

De fiecare data cand donezi sange: 

• se stimuleaza productia de sange nou in corpul tau 
• se reduce riscul aparitiei bolilor de inima, a bolilor de ficat si a cancerului 
• se ard aproximativ 650 kcal. 
• se accelereaza vindecarea ranilor 
• se previne imbatranirea prematura

Dan Constantinescu, Directorul General al spitalului ne spune “De ziua internationala a donatorului de sange cand am organizat campania anterioara de donare in spitalul nostru, am fost primul care m-am inscris pe lista de donatori. Va pot spune nu doar ca nu am regretat, ci ca am castigat foarte mult din aceasta experienta. A fost o zi extraordinara alaturi de colegii mei si de locuitorii judetului, si nu se poate descrie sentimentul pe care il ai atunci cand stii ca un gest minor facut de tine inseamna totul pentru alti oameni si familiile lor, Va asteptam si in 29 octombrie alaturi de noi, sa ne bucuram impreuna ca putem ajuta si salva vieti".

Beneficiile oferite donatorilor de sange si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pot fi consultate aici.